"Secretul este să îi cunoşti pe oameni şi să ai încredere în ei că sunt cine sunt. În schimb, noi avem încredere în oameni că sunt ceea ce vrem noi să fie, iar când nu sunt, ne plângem." 

- David Duchovny –

Photo credit: Oren Hayman

Și simțeam sufletul tău...

"Și simțeam sufletul tău curat și trist
Cum simți luna care plutește tăcută
După perdelele trase.
Și simțeam sufletul tău sărman și sfios,
Ca un cerșetor, cu mâna-ntinsă-n fața porții,
Neîndrăznind să bată și să intre,
Și simțeam sufletul tău plăpând și umil
Ca o lacrimă ce nu cutează a trece pragul pleoapelor,
Și simțeam sufletul tău strâns și umezit de durere
Ca o batistă în mâna în care picură lacrimi,

 Iar astăzi, când sufletul meu vrea să se piardă în noapte,
Doar amintirea ta îl ține
Cu nevăzute degete de fantasmă."

– Tristan Tzara: "Înscripție pe un mormânt" –

Photo credit: oO-Rein-Oo

Doi străini

Cuvinte rostite, gânduri sincere, ziduri dărâmate, sentimente puternice.

Totul pare perfect, dragul meu.

Închide ochii și strânge-mă la pieptul tău

Zâmbește.

Sărută-mă, mângâie-mă...

Iubește.

Privește detaliile
Respectă, apreciază, simte

Trăiește.

Totul pare perfect, dragul meu.
Păcat că e doar o iluzie.

Pe cât de mult te iubesc, pe atât de mult te urăsc.

Rațiunea și inima se contrazic neîncetat.

Obișnuiam să te cred și să îmi doresc să fii acolo,

Dar întotdeauna faptele m-au îndepărtat.

Putea fi atât de simplu,

dar oameni fiind,

am complicat totul.

"Nimic" nu e îndeajuns, iar "tot" e prea puțin.

"Niciodată" a devenit "mereu",

iar acel "prea devreme", "prea târziu".

Ce ne-a mai rămas?

Speranțe deșarte,

promisiuni încălcate,

superficialitate.

Cândva eram doi, 

niște suflete regăsite.

Privește-ne acum!

Cuvinte nerostite, sinceritate parțială, gânduri uitate, sentimente inhibate, ziduri ridicate.

Cândva o poveste, două suflete

Acum, doi străini.

 

Photo credit: MoOnshine90

Pliculețe de ceai

"Fiecare dintre noi avem

o aromă.

Unii purtăm în noi viaţa trăită mereu optimist

cu aromă de flori de tei
şi parfum de primăvară,
alţii emanăm iz de busuioc şi rozmarin
şi împrăştiem aromă mereu tânără de vară,
cei mai tomnatici dintre noi, împătimiţi ai melancoliei
răspândim aromă de măr cu scorţişoară,
iar cei mai copilăroşi amintim de primele ninsori
cu parfumul nostru
de coajă de portocală.
Fiecare dintre noi avem
o aromă.
Suntem pliculeţe de ceai.
Aşteptăm în căni fierbinţi
cu iubire
să infuzăm
pentru a ajunge
în Rai."

– Mihai Gavrilescu –